Firma mea trebuie să raporteze ESG în 2026? Ce s-a schimbat după Omnibus
Pragurile CSRD au urcat la 1.000 de angajați și 450 milioane euro. Aproape nicio firmă mică din România nu mai intră direct în scop, dar presiunea indirectă a crescut. Explicăm exact ce te obligă și ce nu.
Răspunsul scurt: cel mai probabil nu, nu direct. Iar dacă cineva îți spune altfel, merită să întrebi pe ce se bazează.
Ce s-a schimbat concret
Până în 2025, discursul dominant era că un val de aproximativ 50.000 de companii europene urma să intre gradual sub obligația de raportare de sustenabilitate, conform CSRD. Multe firme din România au fost abordate cu acest argument.
Pachetul legislativ cunoscut ca Omnibus a schimbat imaginea. Din 18 martie 2026, pragurile de aplicare au urcat la:
- peste 1.000 de angajați, și
- peste 450 de milioane de euro cifră de afaceri netă anuală.
Ambele condiții, simultan. Numărul estimat de companii vizate la nivel european a scăzut astfel la aproximativ 5.000.
În România, categoria aceasta cuprinde un număr foarte mic de companii, în general subsidiare ale unor grupuri internaționale sau cei mai mari jucători din economie. Dacă ai 40, 150 sau chiar 600 de angajați, aproape sigur nu intri în scop direct.
Unde apare, atunci, presiunea reală
Aici este partea pe care puțini o explică corect.
Companiile rămase în scop nu raportează doar despre operațiunile proprii. Trebuie să raporteze și despre lanțul lor de valoare, adică despre furnizorii de la care cumpără. Iar informația aceea nu poate fi inventată: trebuie cerută de la furnizori.
Rezultatul practic este că presiunea nu a scăzut, ci s-a concentrat și s-a mutat în jos. În loc de 50.000 de companii care raportează despre ele însele, ai câteva mii de companii mari care trimit chestionare către zeci de mii de furnizori. Mulți dintre acei furnizori sunt firme românești mici și mijlocii.
Pe lângă lanțul de aprovizionare, mai există trei surse de presiune reală:
- Băncile și finanțatorii: includerea criteriilor de sustenabilitate în evaluarea de risc la acordarea creditelor.
- Achizițiile publice: criterii de sustenabilitate în caietele de sarcini.
- Fondurile europene: condiționalități legate de tranziția verde.
Ce este VSME și de ce contează
Pentru exact această situație a fost creat VSME, standardul voluntar de raportare de sustenabilitate pentru companiile mici și mijlocii.
Ideea de bază este simplă: în loc să completezi un formular diferit pentru fiecare client care te întreabă, îți structurezi datele o singură dată, într-un format recunoscut, pe care îl poți trimite tuturor.
VSME este semnificativ mai simplu decât ESRS-ul complet aplicabil corporațiilor. Acoperă în esență:
- date de mediu: consum de energie, emisii, apă, deșeuri;
- date sociale: structura personalului, condiții de muncă, sănătate și securitate;
- date de guvernanță: politici, etică, conformare.
Majoritatea firmelor au deja o parte semnificativă din aceste date. Problema tipică nu este lipsa datelor, ci faptul că sunt împrăștiate în șapte locuri diferite și nu au fost niciodată colectate într-un format coerent.
Cum arată un răspuns corect la un chestionar ESG
Dacă ai primit deja un chestionar de la un client, ordinea utilă a pașilor este:
- Identifică cerința exactă. Un chestionar de la un client german are alte cerințe decât o evaluare bancară. Volumul de muncă diferă substanțial.
- Inventariază ce ai deja. Facturi de utilități, evidențe de personal, politici interne, certificări existente. De obicei acoperi 40-60% din cerință fără să colectezi nimic nou.
- Colectează doar ce lipsește. Aici se consumă cel mai mult timp, deci merită prioritizat strict pe ce este cerut.
- Structurează pe VSME. Astfel, la următoarea solicitare, răspunzi în câteva zile, nu în câteva săptămâni.
- Stabilește cine rămâne responsabil. O raportare care depinde de un consultant extern la fiecare ciclu este o raportare scumpă.
Ce să nu faci
Nu cumpăra conformare cu o directivă care nu ți se aplică. Dacă o ofertă îți spune că „trebuie să respecți CSRD” fără să verifice mai întâi numărul de angajați și cifra de afaceri, oferta aceea nu a fost făcută pentru tine.
Nu declara ce nu poți susține cu date. Într-un lanț de aprovizionare auditat, afirmațiile de mediu nesusținute se verifică. Riscul de greenwashing nu este teoretic: se întoarce ca problemă contractuală.
Nu amâna până la termenul din email. Colectarea datelor durează mai mult decât redactarea. Firmele care se pregătesc înainte de a fi întrebate răspund în două săptămâni; cele care încep când primesc chestionarul negociază prelungiri.